Generalitati
Aorta este principala si cea mai mare artera a organismului. Ea porneste de la nivelul inimii, continuand practic ventriculul stang () are o portiune intratoracica si apoi o portiune intraabdominala. In abdomenul inferior aorta se bifurca in doua artere iliace (arterele care iriga ambele member inferioare respectiv). Anevrismul aortei abdominale reprezinta dilatarea excesiva (in general peste 4 cm) a diametruluii aortei la nivel abdominal. Cuvantul anevrism provine din grecescul aneurysma = dilatare.
Link poza anevrism de aorta abdominala
Care sunt cauzele producerii anevrismului aortic abdominal?
Cauzele exacte ale producerii anevrismului de aorta abdominala nu se cunosc. Anevrismul de aorta abdominala apare mai frecvent la barbatii peste 60 de ani. Alti factori de risc implicati in aparitia anevrismului de aorta abdominala sunt: Hipertensiunea arteriala Hipercolesterolemia Obezitatea Fumatul Traumatismele abdominale Factori genetici (pacientii cu modificari genetice ale tesutului conjunctiv - de tip sindrom Marfan, boala Bechcet, boala Takayasu – au risc crescut de a dezvolta anevrisme la diferite niveluri, nu numai la nivelul aortei abdominale.
Care sunt simptomele in cazul unui anevrism de aorta abdominala?
Un numar mare de pacienti cu anevrism de aorta abdominala pot fi asimptomatici, descoperirea anevrismului facandu-se intamplator la un examen fizic sau ecografic de rutina. Simptomele sunt nespecifice determinate de compresia de catre anevrism asupra organelor intraabdominale: Constipatie (pana la ocluzie intestinala) Greata Durere lombara sau abdominala care poate merge pe picior Dureri intense cu debut brusc la nivelul unuia sau ambelor membre inferioare determinate de migrarea unui tromb (cheag se sange) de la nivelul anevrismului spre arterele care iriga membrele inferioare. In cazul rupturii anevrismului: Durere intense cu debut brusc abdominala sau lombara Hipotensiune pana la colaps Pierderea cunostintei.
In cazul in care exista suspiciunea rupturii unui anevrism de aorta abdominala, pacientul trebuie sa ajunga in cel mai scurt timp pe masa de operatie intr-un centru specializat cu disponibilitati in a efectua repararea anevrismului abdominal rupt.
Care sunt investigatiile necesare pentru precizarea diagnosticului de anevrism de aorta abdominala?
Ecografia abdominala simpla semnaleaza diagnosticul de anevrism de aorta abdominala in foarte multe cazuri. Ecografia Duplex abdominala precizeaza data mai exacte cu privire la morfologia anevrismului, prezenta sau absenta trombilor parietali.
Tomografia computerizata (CT) cu substanta de contrast sau RMN sunt insa cele mai des folosite investigatii inaintea unei interventii asupra anevrismului de aorta abdominala, deoarece ofera o imagine foarte precisa a morfologiei anevrismului.
Arteriografia este indicata in anumite situatii in care pacientul prezinta si semnele unei arteriopatii asociate (claudicatie intermitenta, lipsa pulsurilor la nivelul membrelor inferioare, etc) sau in cazul in care este planificata o interventie endovasculara (vezi mai departe)
Care este evolutia anevrismului de aorta abdominala?
Evolutia naturala a oricarui anevrism de aorta abdominala este spre ruptura. In general anevrismele mici (cu diametru sub 5 cm) au un risc scazut de a se rupe. Pacientii cu anevrism de aorta abdominala cu diametru mai mic de 5 cm si care nu au simptomatologie trebuie urmariti o data la 6 luni prin examen ecografic, CT sau RMN si trebuie tratati medical prin eliminarea factorilor de risc (tratarea hipertensiunii arteriale, a hipercolesterolemiei, evitarea traumatismelor de orice fel, reducerea greutatii corporale, oprirea fumatului). In cazul in care anevrismul depaseste 5 cm sau apar complicatii de tipul migrarii de trombi (cheaguri) la nivelul membrului inferior, durere abdominala sau lombara, constipatie etc, atunci anevrismul va trebui tratat chirurgical sau endovascular (vezi mai departe).
Datorita faptului ca anevrismele peste 5 cm au risc crescut de rupere, iar interventia chirurgicala sau endovasculara in cazul anevrismelor de aorta abdominala rupte este extrem de dificila si cu o mortalitate de pana la 40%, trebuie de evitata ruptura anevrismului prin operarea la timp a acestor anevrisme.
Care sunt tipurile de tratament interventional in cazul anevrismelor de aorta abdominala?
Exista doua tipuri de tratament interventional: Tratamentul chirurgical clasic ce consta in deschiderea cavitatii abdominale, sectionarea si excizia anevrismului si inlocuirea portiunii de aorta abdominala cu un graft (tub de material sintetic – Dacron sau PTFE).
Complicatiile postoperatorii apar in functie de dificultatea interventiei si experienta echipei anestezico-chirurgicale in managementul unei astfel de patologii. Pot apare: sangerari postoperatorii importante Dezunirea suturii graftului implantat Infectii de plagi postoperatorii sau infectia graftului nou implantat Insuficienta renala Sindrom inflamator sistemic
In cazul unui anevrism rupt rata mortalitatii si a complicatilor postoperatorii este mult mai mare decat in cazul unui anevrism operat electiv.
Al doilea tip de tratament este tratamentul endovascular in care printr-o punctie la nivelul arterei de la baza membrului inferior (artera femurale) un tub de material sintetic, pliat este introdus, cu ajutorul unei sarme, in interiorul aortei dilatate si apoi cu ajutorul unor dispozitive speciale, tubul este destins si fixat la capete de aorta nedilatata. Tubul respectiv (graftul endovascular - endograft) are diametrul aortei normale si astfel in interiorul anevrismului sangele circula prin tubul de diametrul aortei normale, neemaiexistand ruperii peretelui arterial. Datorita morfologiei endograftului si a tehnicii de implantare, nu toate anevrismele de aorta abdominala sunt pretabile la un astfel de tratament.
Desi nu este o interventie chirurgicala la fel de laborioasa ca si interventia clasica, care pot apare complicatii si in cazul unui astfel de tratament: Sangerari si pseudoanevrisme la locul de punctie a arterei de la baza membrului inferior Infarct mesenteric Migrarea endograftului cu repermeabilizarea anevrismului sau aparitia unor fenomene ischemice la nivelul membrului / membrelor inferioare.
Video - tratament endovascular al anevrismului de aorta abdominala
Beneficiile interventiei, in cazul anevrismelor cu diametru mai mare de 5 cm sau in cazul anevrismelor complicate, sunt mult mai mari decat riscurile.
